— Și de ce te-ai întors?
Am ezitat.
— Tata s-a îmbolnăvit. Are Parkinson și are nevoie de ajutor. Am întrerupt facultatea înainte să-mi susțin lucrarea de licență.
Victor m-a privit cu atenție.
— Ce specializare ai urmat?
— Lingvistică, cu accent pe franceză și comunicare interculturală.
— Interesant. Eu conduc o companie de logistică internațională. Avem parteneri în Franța și Belgia și căutăm un specialist în comunicare.
Am zâmbit politicos.
— Mă bucur pentru dumneavoastră.
— Nu ți-am spus întâmplător. Dacă ești interesată, aș vrea să participi la un interviu.
Am rămas fără cuvinte.
— Eu?
— Da. Franceza ta este excelentă, iar felul în care ai gestionat conflictul spune multe despre tine. Dar va trebui să demonstrezi că poți face și munca pentru care căutăm un om.
Mi-a întins o carte de vizită.
— Verifică firma, uită-te la post și trimite un CV dacă dorești. Nu trebuie să hotărăști acum.
Am luat cartea de vizită cu mâinile tremurând.
